România ar putea primi 60,2 miliarde de euro din fonduri europene pentru 2028-2034: Ce înseamnă acest lucru pentru țara noastră?
Uniunea Europeană a dat startul unei noi runde de negocieri pentru bugetul multianual al perioadei 2028-2034, iar România are șansa de a beneficia de o alocare semnificativă de fonduri europene. Potrivit propunerii Comisiei Europene, țara noastră ar putea primi 60,2 miliarde de euro, o sumă considerabil mai mare decât cea alocată în actualul cadru financiar multianual (2021-2027). Acest articol explorează detaliile acestei propuneri, ce înseamnă ea pentru România și ce urmează în procesul de aprobare.
O alocare record pentru România
Conform documentului oficial al Comisiei Europene, România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro în perioada 2028-2034, sumă care include:
- 54,6 miliarde de euro pentru alocarea generală, ce cuprinde fonduri de coeziune și sprijin pentru fermieri prin Politica Agricolă Comună (PAC).
- 4,6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă, un fond special destinat tranziției către o economie mai verde.
- 1 miliard de euro pentru domenii precum migrația, securitatea frontierelor și afacerile interne.
Această sumă reprezintă o creștere semnificativă față de actualul buget multianual (2021-2027), în care României i-au fost alocate aproximativ 50 de miliarde de euro, fără a include cele 28,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Practic, propunerea pentru 2028-2034 aduce o creștere de aproape 28,6% față de bugetul curent, poziționând România pe locul șase în topul beneficiarilor de fonduri europene, după țări precum Polonia (123,3 miliarde de euro), Franța (90,1 miliarde de euro), Spania (88,1 miliarde de euro), Italia (86,6 miliarde de euro) și Germania (68,4 miliarde de euro).
România va avea o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Nu uităm, este o propunere, propunerea merge în consiliu, merge la Parlament, deci va exista un proces, dar aceasta este valoarea cu care comisia pornește la drum în această alocare de 60 de miliarde de euro propusă pentru România,” a declarat comisara europeană Roxana Mînzatu, citată de Euronews.
Ce înseamnă aceste fonduri pentru România?
Fondurile de coeziune și cele agricole sunt esențiale pentru reducerea decalajelor economice și sociale dintre România și restul statelor membre ale UE. Aceste sume vor putea fi utilizate pentru:
- Dezvoltarea infrastructurii: Proiecte de transport, infrastructură digitală, sănătate și educație, care să contribuie la creșterea nivelului de trai.
- Sprijin pentru agricultură: Subvenții pentru fermieri și investiții în zonele rurale, care să modernizeze sectorul agricol și să asigure securitatea alimentară.
- Tranziția verde: Fondul Social pentru Climă va susține proiecte care promovează sustenabilitatea și reducerea emisiilor de carbon.
- Securitate și migrație: Finanțarea va contribui la gestionarea frontierelor și la consolidarea securității interne.
Pe lângă cele 60,2 miliarde de euro alocate direct, România va putea accesa fonduri suplimentare pentru alte priorități ale UE, precum securitatea, cercetarea și competitivitatea economică.
Un buget UE ambițios, dar controversat
Propunerea Comisiei Europene prevede un buget total al UE de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, o creștere semnificativă față de actualul cadru financiar de 1.200 de miliarde de euro. Această sumă este menită să răspundă provocărilor actuale ale Uniunii, de la intensificarea concurenței economice globale la creșterea nevoilor de apărare și rambursarea datoriilor din perioada pandemiei de COVID-19.
Cu toate acestea, propunerea a stârnit deja controverse. Unele state membre, precum Germania, pledează pentru reducerea contribuțiilor, invocând politici de austeritate la nivel național. În același timp, Parlamentul European a avertizat că bugetul propus nu oferă suficiente resurse pentru priorități critice, cum ar fi competitivitatea, coeziunea și agricultura, și ar putea afecta supravegherea democratică. În plus, Partidul Social Democrat din România a cerut o poziție unitară a țării pentru a proteja interesele agriculturii naționale, exprimând îngrijorări legate de posibile condiționări birocratice și de reducerea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună.
Ce urmează?
Propunerea Comisiei Europene este doar punctul de plecare al unui proces complex de negocieri, care se estimează că va dura aproximativ doi ani. Bugetul trebuie aprobat de toate cele 27 de state membre ale UE și de majoritatea Parlamentului European. În acest context, România va trebui să joace un rol activ în negocieri pentru a-și securiza alocarea propusă și pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate eficient.
Criticii, precum europarlamentarul Siegfried Mureșan, au subliniat că creșterea bugetului ar putea fi doar o ajustare la inflație și că alte linii bugetare ar putea suferi reduceri. De asemenea, ministrul de externe Oana Țoiu a avertizat că reducerea fondurilor pentru agricultură și condiționarea finanțărilor de anumite reforme ar putea complica situația.
Oportunitate istorică pentru România
Alocarea propusă de 60,2 miliarde de euro reprezintă o oportunitate majoră pentru România de a accelera dezvoltarea economică și socială. Cu toate acestea, succesul depinde de capacitatea autorităților române de a gestiona eficient aceste fonduri și de a evita problemele din trecut, cum ar fi absorbția scăzută a fondurilor europene. Experiența din exercițiul financiar 2007-2013, când România a pierdut 1,64 miliarde de euro din cauza incapacității de a cheltui banii alocați, ar trebui să fie un semnal de alarmă.
În concluzie, propunerea Comisiei Europene plasează România într-o poziție favorabilă, dar drumul până la accesarea efectivă a acestor fonduri este lung și plin de provocări. Este esențial ca autoritățile române să se mobilizeze pentru a negocia și implementa proiecte care să maximizeze impactul acestor bani asupra economiei și societății. Rămâne de văzut dacă România va reuși să transforme această oportunitate într-o poveste de succes.
